Cerul ”artficial”

     Recent am urmărit pe Tvr2 un documentar legat de munții Pirinei, din care am aflat despre existența unor rezervații unice în lume, situate în acest lanț muntos, anume rezervațiile de protecție a peisajului astronomic. Pare exagerat, căci ne-am putea întreba ”Ce poate altera o imagine a stelelor pe un fundal întunecat?”, sau chiar ”Ce ai de protejat la o imagine a unor corpuri cerești situate la o distanță uriașă de tine?”. Se pare însă că, nu numai altitudinea la care ne aflăm sau lipsa unui telescop influențează numărul de stele pe care le putem observa cu ochiul liber, ci și fenomenul denumit ”poluare luminoasă”.

     Poluarea luminoasă constă în afectarea mediului prin iluminarea excesivă a zonelor urbane. Emisiile luminoase artificiale, provenite de la felinare, becuri puternice, lămpi ce funcționează cu  mercur etc., a căror lumină nu este îndreptată spre sol, așa cum ar trebui, ci către cer, pătrund în atmosferă și sunt reflectate de straturile superioare ale acesteia. Astfel, deasupra orașelor se creează pe timpul nopții ”un halou” de lumină, care diminuează întunericul nocturn. 

     Efectul haloului luminos asupra peisajului astral este ușor de ghicit. Din cauza lui, numai lumina stelelor mari poate străbate straturile atmosferice până la ochii noștri. S-a constatat că, dacă în zonele neurbanizate, în special cele montane, se pot observa noaptea până la 3000 de stele, în orașe numărul stelelor ce pot fi văzute este redus la 10. 

     Dar acesta are și efecte asupra sănătății, pe care de obicei le-am atribui altor factori. Cel mai intens afectează alternanța zi-noapte, care ne ordonează viața. Epifiza, glandă situată în zona encefalului, secretă doi hormoni, unul dintre ei fiind melatonina. Secreția acestui hormon este strîns legată de prezența sau absența luminii, căci lumina o diminuează. Unul dintre nucleii hipotalamusului, denumit și ”ceasul biologic”, situat de asemenea în encefal, este locul unde se găsesc cei mai mulți receptori pentru melatonină. Astfel, în funcție de cât de multă sau puțină melatonină primește, acest nucleu sincronizează somnul, temperatura corpului sau apetitul cu perioadele de zi și de noapte. Iluminarea excesivă poate  afecta aceste peocese și, deci, cauza,  oboseală, stări de anxietate, stres sau dureri de cap. Mai mult, aceasta duce la o risipă a energiei, ce ar putea fi utilizată în alte domenii.

     Relieful abrupt al Pirineilor a împiedicat ridicarea de așezări umane în zonă, ceea ce explică absența luminii artificiale în jurul acestora. Acest fapt, cât și altitudinea ridicată a munților a determinat construirea  observatoarelor astronomice, cum ar fi Pic Du Midi. Protejate de lege, plasarea surselor de lumină artificială în zonă, pentru a nu distruge peisajul. Se organizează excursii în care turiștii pot petrece câteva zile în natură pentru observarea cerului înstelat.

     Cât despre măsurile care pot fi luate împotriva haloului luminos urban, acestea ar fi orientarea felinarelor cu capetele în jos, pentru a reduce emisiile luminoase îndreptate spre cer,utilizarea eficientă de către fabrici a energiei luminoase și a unor surse de lumină economice.