
Toate bune și frumoase, până aici. Însă, un alt aspect al ”renașterii” americane, dacă o pot numi astfel, a fost discriminarea rasială, avându-i ca țintă cu precădere pe afro-americani, considerați a fi sursa tuturor fărădelegilor, instigându-i totodată și pe tinerii americani la comiterea de infracțiuni.
Supuși la din ce în ce mai multe umilințe. afro-americanii s-au refugiat, după cum au făcut de-a lungul secolelor, în ceea ce reprezintă, poate, cea mai importantă dimensiune culturală a acestui popor: muzica lor. Însă, de data aceasta, atât ca formă de revoltă, cât și ca încercare de auto-integrare, au creat ceva inedit: au adaptat blues-ul, jazz-ul și gospelul la muzica folk americană. Astfel a luat naștere muzica rock.
Sintagma ”rocking-and-rolling” era inițial folosită pentru a descrie felul în care o barcă se mișcă pe apă, ulterior însă, în special în secolul al XX-lea, a început să fie asociat cu fervoarea spirituală sau chiar să fie folosit cu conotație sexuală.

După cum afirmă Henri Delacroix în cartea sa ”Psihologia artei”, ritmul face o ordine în mișcările naturale universale de ”coborâre și ridicare, extensie și contracție, propulsie și repliere”, care sunt ”marcate prin alternarea timpului accentuat cu timpul neaccentuat și prin reglarea metrică a unei prioade de muncă. [...] Ritmul dirijază toate departamentele motricității și ale sensibilității.” În muzică, ritmul simulează aceste mișcări naturale, dându-i celui care le ascultă posibilitatea de a le ”trăi” prin intermediul notelor, de a-și consuma sentimentele declanște de creier, energia interioară, pulsiunile, destructive sau nu, rezonând cu muzica. ”Ritmul modelează durata potrivit cu exigențele sentimentului. Modelându-ne durata, el ne modelează sufletul […] Curba unui suflet străin se insinuează într-al nostru, durata noastră se confundă cu durata străină, întrucât este construită de aceasta. S-a vorbit, pe bună dreptate, de invazie, sugestie, hipnoză, uitare de sine, simpatie. […] schema dinamică a sentimentului este perfect reprezentată de sinuozitățile muzicii”.
După mine, ritmul caracteristic primelor melodii rock-and-roll este o expresie a nevoii de libertate, a nevoii de a face ce vrea fără opreliști. Alternează rapid între durate intense și stinse, creând o impresie de agitație. Îndeamnă sufletul la o mișcare puternică, frenetică, apoi îl temperează, pentru ca efectul să dureze mai mult, să nu se consume imediat. Dozează tensiunea. Acest efect se resimte și în pașii pe care tinerii îi alegeau pentru a dansa pe aceste cântece: se mișcau cu o alternanță rapidă înainte și înapoi, la stânga și la dreapta, apropiindu-se unul de celălalt, ca pentru un contact mai intim, apoi retrăgându-se imediat. Acest dans rapid necesită de asemenea consum de energie, fizică și psihică, imprimând acest ritm fluxului gândirii și consumând frustrarea acumulată.
Cât despre valoarea sunetului, tot Henri Delacroix afirmă că ”Prin selectarea undelor sonore, zgomotul devine sunet muzical. […] Dacă prin muzică înțelegem are drept material sisteme de sunete fixe și transpozabile, constituirea unor asemenea sisteme presupune un at rațional asemănător cu cel care creează posibilitatea limbajului. […] Sunetele se dezvoltă conform legilor lor proprii, odată cu sentimentele care se inflitrează în ele și își înscriu curba în această materie fluidă”.
Christian Schubart, în cartea sa ”Ideen zu einer Aesthetik der
Tonkunst (1806)”, propune o interpretare a semnificației emoționale a fiecărei note muzicale. Primele cântece ”rock-and-roll” urmăresc o schemă, bazată în principal pe alternanța dintre La, Mi, Si și Re. Spre exemplu, liniile de bază în ”Rocket 88”, ”Rock around the clock” și ”That s alright, mamma!” sunt Mi-la-mi-si-la-mi, La-mi-la-re-la-mi-la și La-re-la-mi-la. Conform teoriei lui Schubart, Mi major exprimă ”strigăte zgomotoase de bucurie”, La, ”iubire inocentă, optimism, credința în Dumnezeu și speranța revederii ființei iubite”, iar Re este nota triumfului, toate fiind legate de senzația de eliberare, vitalitatea și optimismul pe care rock-and-roll-ul le infuza în sufletul cântăreților și ascultătorilor. Pe de altă parte, Si anunță ”furie, jelozie, disperare și orice povară a inimii”, emoții pe care cântăreții le exprimau în compozițiile lor.
În ultimul, dar nu în cel din urmă, rând, versurile descriu povești de iubire, lipsa opreliștilor, dorința de a nu avea nicio grijă. Spre exemplu, în ”That s alright, mamma!”, un tânăr se preface că o ascultă pe mama sa, care consideră că iubita lui este o influență proastă, pe când el pleacă din oraș doarece fata îl respinge, iar în ”Rock around the clock” este prezentat noul ritm rock-and-roll și efectele asupra dansatorilor.
Astfel, acest gen plin de inovații s-a răspândit repede printre tinerii americani, pliindu-se pe nemulțumirile lor legate de educația prea strictă, iar rock-and-roll-ul s-a bucurat de un succes imens, succes ce i-a ajutat pe afro-americani să se impună în industria muzicală a perioadei și să fie acceptați de noua generație.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu